Episodul 7 – Ei-Ai Despre viitorul mai mult sau mai puțin inteligent

Înainte, citește asta:

INT.ZI – CLUB ASCII

Încă se mai aude sunetul produs de ștergerea fișierelor din cache. TEO oftează. Deodată, se aude o bufnitură puternică. Camera se întoarce și vedem în ușă un grup de oameni înarmați, în uniforme de tip „mascați”. Un OFIȚER înaintează.

OFIȚER – Homo-poliția, extensiile sus! E o razie!

Pe ecran apare explicația „HOMO-POLIȚIA= trupe de partizani ai mișcării pentru puritate homo sapientală”.

Mașinile se ascund care cum pot.

1) BÎZU ia înălțime, încercând să iasă din raza de acțiune a unei telecomenzi operate de unul dintre polițiști.

2) Un CĂLCĂTOR lansează o salvă sănătoasă de aburi sub paza căreia reușește să scape printr-o trapă în podea.

3) FILU s-a băgat într-un WC-inteligent și încearcă să tragă apa după sine. Nu merge, bineînțeles, și ajunge să se învârtă pe jumătate scufundat.

4) TOMBERON își ține la distanță atacatorii strânși în cerc în jurul său, prin expulsii violente de deșeuri. În cele din urmă însă lațul se strânge și un polițist îl atacă din spate, îi închide capacul, iar ceilalți îl strâng cu bandă adezivă, imobilizându-l.

În toată nebunia asta, TEO nu s-a mișcat din loc. În timp ce mai multe șurubelnițe (armele ce țin loc de pistoale în cazul homo-polițiștilor) sunt îndreptate asupra sa, auzim iar soneria unui telefon.

INT. ZI – Editură, Birou

Un birou elegant, cu accente retro. Scaun din piele, bibliotecă și birou din lemn masiv. Geamurile mari au vedere înspre un parc imens.

Gabi care stă pe scaunul din fața biroului. Apoi camera se întoarce spre stânga, iar noi îl vedem pe DIRECTOR – un bărbat spre 55 de ani, cu un cioc foarte bine îngrijit, însă nu în același ton cu părul – stând în picioare lângă geamul cu vedere panoramică. După câteva clipe de tăcere, se întoarce către Gabi.

DIRECTOR – Eu sincer nu pricep cum ai trecut de filtre.

magic ei-ai diana sabau

GABI – Poate că subalternii dumneavoastră au văzut ceva la mine.

DIRECTOR – O mână criminală, probabil.

Gabi îi evită privirea. Directorul se învârte de colo-colo, apoi se trântește resemnat pe scaun.

DIRECTOR – Nu știu ce se întâmplă în ultima vreme cu lumea. Parcă aud chemarea muzei numai cei mai improbabili indivizi. Poeți dislexici, romancieri de trei pagini, pornografi asexuali…

GABI – Ah, asta-i Kiki.

DIRECTOR – Nu, asta-i trist.

GABI – Nu, adică Kiki, pornografa asexuală. Ne cunoaștem…

DIRECTOR – Cine se aseamănă se adună.

GABI – Haideți, știu că nu arată a cine știe ce proiectul în forma lui actuală…

DIRECTOR (cercetând petele de ketchup, firimiturile și bucățile de salam prinse de foile lui Gabi) – Dragă, partea bună e că deși ilizibil, proiectul tău e doar la o măslină distanță de a fi apetisant.

GABI – Dați-mi o șansă și n-am să vă dezamăgesc.

DIRECTOR – Uite ce e… în caz că există o sămânță de adevăr în ceea ce mi-ai spus despre tine, nu ai mai scris nimic de vreo cinci ani. Reprezinți o investiție de mare risc pentru orice editură. De ce aș fi eu cel care își asumă riscul ăsta?

Sună telefonul.

DIRECTOR – Da?

TEO – Bună ziua! Sunt TEO, Ei-Ai-ul de casă al lui Gabi…

GABI – TEO, ieși de pe fir!

TEO – Îmi pare rău că vă deranjez, dar trebuie să-i fac lui Gabi legătura cu cineva.

GABI – Poate aștepta.

TEO – E bunica ta.

grandma ei-ai diana sabau

GABI – Oh, zei! Trebuie să aștepte!

TEO – Mă tem că e extrem de insistentă.

GABI – Nu!

TEO – Domnule director, dacă îmi dați voie.

GABI – Am spus NU!

DIRECTOR – Vai, dar cum să nu. Eu zic să faceți chiar o conferință cu toată familia, nu?

GABI (încercând să-și închidă telefonul) – Dumneata ce te amesteci?

BUNICA – Iu-huuu!

GABI (resemnat) – Bună, buni!

BUNICA e o femeie de vreo 65-70 de ani, cu un fizic neașteptat de atletic sub cămașa cu motive florale și jerseul de cașmir.

BUNICA – Ce faci, puiule?

GABI – Buni, sunt la o întâlnire importantă, așa că …

BUNICA – Vreau doar să-ți urez la mulți ani și…

GABI – Mersi mult și promit să te sun mai târziu, da? Te pup!

BUNICA – Și cu cine ai întâlnire? Mi-o prezinți?

GABI – Nu e o ea, e un el.

BUNICA (surprinsă) – Oh… nu-i bai. Buni te iubește oricum.

GABI – Nu! Nu e genul ăla de întâlnire, buni. Discutăm afaceri.

BUNICA – Ah, da? Bravo! Cu cine?

GABI – Buni, chiar nu pot vorbi acum.

Telefonul începe să vibreze violent în mâinile lui Gabi, căzând într-un final pe masă. Aici, mai vibrează scurt de câteva ori pentru a-și schimba orientarea în așa fel încât bunica să-l vadă pe director. După o clipă de gândire, un zâmbet înspăimântător de mieros îi realiniază ridurile.

BUNICA – Ce domn cumsecade! Sunt sigură că vă veți înțelege de minune. Mai ales că e ziua ta, nu-i așa?

Bunica plimbă amenințător un lanț cu pandantiv în formă de broccoli. Cadru pe director care înghite în sec și apoi…

flashback:

INT. NOAPTE – sediu cult

Sediul central al Asociației Damelor și Holteilor Detoxifiați, 2170” ne informează subtitrarea de pe ecran.

Interiorul seamănă cu o sală de fitness, „îmbunătățită” cu câteva adăugiri de ordin… spiritual: multe lumânări, așezate în forme aproximativ oculte, bețișoare parfumate, postere cu mandale.

În mijlocul unui cerc de CULTIȘTI, vedem un director cu vreo zece ani mai tânăr. Poartă o căciulă de înot din care răsar pâlcuri de broccoli. Tocmai „binecuvântează” un pocal impunător de plastic plin cu un lichid verde.

Deodată, în sală intră un grup de MASCAȚI, o parte blocând ieșirea cultiștilor speriați, alții trecând la imobilizarea membrilor de vază. Directorul e și el luat pe sus. În altercarea cu forțele de ordine, își pierde lanțul de la gât pe care atârnă pandantivul în formă de broccoli. După ce directorul e scos afară, unul dintre mascați observă pandantivul. Îl culege și își dă jos cagula – surpriză, e bunica care e o veterană a trupelor speciale. Analizează obiectul câteva clipe, mijind ochii, apoi îl vâră în sân.

sfârșit flashback

INT. ZI – editură, Birou

DIRECTOR – Săru’mâna, doamnă! Facem ca să fie bine, doamnă!

BUNICA – Ce domn cumsecade, zău așa.

GABI – Buni, acum chiar te rog…

BUNICA – Bine, bine. Stai numai să-ți trimit cadoul. Hmmm… care era butonul oare?

GABI – Buni, te rog! Mi-l dai mai târziu când vorbim.

BUNICA – Stai numai un pic…

GABI – Buni, nu vreau nici un cadou!

Directorul îi aruncă o privire panicată lui Gabi, speriat de ce reacție ar putea avea bunica.

BUNICA- Tu n-o mai iubești pe buni, nu-i așa?

Directorul se uită cu reproș către Gabi.

GABI – Nu, buni, nu-i asta. Nu începe.

BUNICA – Știi că eu nu pot să-ți iau cadouri scumpe, dar din puținul meu, îți dau cu toată inima…

GABI – Bine, fie! Apasă butonul galben, pătrat.

BUNICA – Aha! L-am găsit. La mulți ani încă o dată, puiule!

GABI – Da, da. Mulțumesc.

Deasupra biroului apare un nor de particule albăstrui ce plutesc, descriind inițial o formă neclară. Apoi, pe măsură ce se strâng, cadoul se materializează în aer și apoi cade brusc… exact în ceașca cu cafea a directorului. Orice umbră de speranță de pe fața lui Gabi moare după acest incident.

Directorul pescuiește calm obiectul din cană – pare să fie un fel de organizer electronic – și i-l dă lui Gabi. Apoi, soarbe tacticos din cafeaua rămasă.

GABI (indicând paginile „proiectului” său) – Serviți ceva sărat după cafea?

DIRECTOR – Nu, mersi.

GABI – Bine, atunci pot să le iau.

Gabi își ia hârtiile. Se ridică și dă să iasă.

DIRECTOR – O clipă!

GABI – Da?

DIRECTOR – Ia loc, te rog.

Gabi se conformează.

DIRECTOR – La mulți ani.

GABI (îi ia ceva să reacționeze) – Ăăă… mulțumesc.

DIRECTOR – „Puiule”, ești o vacă. Sau, la cum stai în scaun, bănuiesc că la origini, bou.

Gabi își apropie picioarele.

DIRECTOR – Dar dacă o… scumpă ca bunică-ta poate să te iubească, hai că-ți întind și eu o mână.

GABI – Vă mulțumesc!

DIRECTOR – Am un amic, un producător, care caută un scenarist talentat pentru a-și spune povestea. Îți aranjez o întrevedere și n-ai decât să-l convingi.

Fără să zică nimic, Gabi se întinde peste birou, îi ia fața între mâini și îl pupă cu un țoc! zgomotos.

grandma ei-ai diana sabau

Advertisements

4 thoughts on “Episodul 7 – Ei-Ai Despre viitorul mai mult sau mai puțin inteligent

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s